luni, 19 noiembrie 2018

Nu





Nopțile refugiate
sub poza mea 
de pe cartea de identitate
de-abia mai au loc,
umbra 
îmi e din ce în ce mai sărată
de parcă s-ar spăla în mare,
nu mai văd bine
în oglinzile retrovizoare 
ale inimii,
nu mai desenez pe uși
trupuri de tinere
să văd 
cum li se rotunjesc sânii,
uneori noaptea plâng în somn
ca atunci când eram școlar
că mi-a zburat fluturele
căruia îi făcusem casă în penar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu