joi, 25 octombrie 2018

Podoabe



Brațele ei erau
două ramuri
de cireș înflorit
afânate de viori,
temperatura
creștea în ferestre,
veioza nu știa
cum golul din ea
să îl disculpe,
căldura
ne creștea în cuvinte
de parcă avea
panouri solare pe pulpe,
trupul îi intra
în flux și reflux,
tăcerile noastre
deveneau
două podoabe de lux.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu