sâmbătă, 24 martie 2018

Jocul de-a primăvara





Trece prin fața oglinzii
și frumusețea ei
o aburește,
surâsurile
mi se depun în cuvinte
precum zborul pescărușilor
în deltă,
tăcerea devine
o întindere de ape
fără nicio cută,
încet lumina ne crește
în mâini,
îmbrățișările ne sunt
o înghesuială de aripi,
gura i se rostogolește
peste mine
ca un inel de iarbă
ce reconstituie
mersul primăverii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu