luni, 22 ianuarie 2018

Pudriera cu narcotice






Îmi trece degetele prin păr,
gândurile se electrizează
ca filamentele de bec,
fanteziile prizează
eșec după eșec,
mă despart de mine,
apoi mă aștept
să ies din îmbrățișările ei
mentolate,
ferestrele au făcut febră,
toate semafoarele lumii
au rămas pe verde,
frigul e în cantonament
învață algebră,
să mă recunosc
trebuie să-mi pun un ecuson în piept.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu