joi, 30 noiembrie 2017

Frunza




Singurătatea pe străzi
laolaltă cu capace de bere,
cerșetori care nu știu să scrie
pentru a-ți elibera chitanțe,
frunză uitată de vânt pe asfalt
precum tăcerea unei femei
pe reverul unui bărbat
am urca-o cu liftul în camera mea
de la ultimul etaj,
înălțime de unde unii se aruncă
să vadă dacă le cresc aripi, 
începuse se respire
din cauza căldurii mâinilor mele
credea că s-a întors primăvara
să-i fie gardă de corp.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu