vineri, 6 octombrie 2017

Guard pentru cer





De câte ori tata
voia să taie plopul din curte
plângeam
să nu cadă cerul pe noi,
lacrimile le-am lăsat acasă
ca pe niște tăceri natale,
micile mele erori
au meritul de a face lumina
desprinsă din piele
să se împartă pe lucruri fără zecimale,
mă ajută
să nu fiu auzit când sufăr,
asemenea lui Ulise,
văzând că viața
se petrece mai mult în culise.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu