joi, 28 septembrie 2017

Singurătatea ca o urgență





Toamna o stare civilă
a verdelui,
frunzele în cădere
formează un lanț
ce ne leagă picioarele,
nu mai poți ajunge
de la tine la tine însuți,
în lista cu decepții
poți trece imaginea ei
de acum un deceniu
ce apare din florile ofilite,
vântul intră neinvitat
în catedrală,
vrea să cânte la orgă
viața pare o zi de salariu
în care banii
se înmânează într-o morgă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu