miercuri, 28 iunie 2017

Un poem senin









Noaptea scriu poeme în minte,
nu mă vede nimeni când îi dau
de lucru inimii
sau măsor cu ruleta sângelui
distanța dintre strofe,
tehnica am învățat-o
de la teiul din curte
ce fabrică ceai în tăcere,
dimineața când vreau să le transcriu
propozițiile sunt atât de timide
de parca aș fi un școlar
căruia i s-a dat de scris acasă
și cuvintele se intimidează de prospețimea lor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu