miercuri, 8 februarie 2017

Text pălmuit de frig




Fulgii de zăpadă
îmi cad direct pe inimă,
încercând să scrie ceva,
văd că rămân teafăr
după moartea din iarna aceasta,
am pus zăvorul la poartă
să nu intre frigul în curte
și să se ascundă
sub preșul de la intrare,
i-am luat scara vântului
pentru a-l împiedica 

să urce pe acoperiș,
obligând fumul de la coș
să se transforme în nori,
mi-e teamă că nicio femeie
nu se va mai îndrăgosti de mine,
răbdător privesc cum timpul
se cațără pe fereastră ca un hoț,
la fel cum mă uit în oglindă
când mă bărbieresc
și îmi fur singur tinerețea de pe obraji
cu aparatul de ras.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu