joi, 8 septembrie 2016

Ironii capitaliste



Nu puteam
să-mi trag haina
peste inimă
ca lumea
să nu vadă
mâzgăliturile
scrise pe ea,
de unele femei,
nici să-mi trec
mâinile prin păr
să alung
gândurile ascunse,
văzând cum șoldurile
din fața mea
conjuga aerul
mutându-și greutatea
de pe un picior pe altul,
la urcare în tramvai
ni s-au pus cătușe
pentru a se eradica
furtul din buzunare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu