marți, 2 august 2016

Tabieturile unui bărbat trecut de 45 de ani



De la o vreme
dorm mai bine
pe crizanteme,
nu mă trezesc
noaptea
să răcesc visurile
cu cuburi de gheață
sau să iau vreo pastilă
să-mi șteargă din memorie
”Histoire de la sexualite„
de Michel Foucault,
altădată citeam
programa școlară
a sărutului
până când inima
își săpa un șanț de apărare,
îmi ispășeam insomniile
imaginându-mi
că m-aș putea hrăni
cu petale de trandafiri
să las o urmă prin oraș,
dacă se întâmplă
să îmi fie cald
am avantajul
că pot privi
în miezul florilor
să văd cât de aproape e zăpada.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu