miercuri, 15 iunie 2016

Poem de citit în genunchi



Rama tabloului
mamei mele
rămas pe hol
încă miroase
a cozonaci calzi,
nici azi
nu pot dezerta
din privirea ei,
mă urmărește
să vadă
dacă am pus
hainele pe umeraș
și am făcut rezumatul
pașilor mei
ce au bătut orașul
căutând
o trecere de pietoni
spre inima unei femei,
și acum
când ies din baie
dezbrăcat
mi-e teamă
să nu strige la mine
că așa fără rușine
nu pot intra
în istoria literaturii române.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu