luni, 16 mai 2016

Un text pălmuit



De când am trecut
la capitalism
pădurea mă roagă să o uit
să nu i se ceară
ca foșnetul ei
să producă plusvaloare,
vântul e plin de cicatrice
de când lucrează
la centralele eoliene
pe gratis,
a intrat în greva foamei,
cărțile necitite
au fost duse la orfelinat
să nu îngroașe întunericul
căzut peste oraș,
fluturașii de salarii
aruncați la întâmplare
sunt atât de anemici,
nu au putere
să se ferească
dimineața de măturători,
ciupercile au devenit otrăvitoare
și nu vor să mai rămână gravide,
decât cu norii argintii,
aproape mi-e teamă
să mai zâmbesc pe stradă
să nu le pună cineva spițe
și să nu le mai pot recupera niciodată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu