marți, 17 mai 2016

Așteptarea foșnind ca o hârtie creponată



Pe preșul de intrare
am trasat
o trecere de pietoni
din zahăr tos
ca ea
să nu încurce
apartamentele,
ușa
o las
întredeschisă
să pară relaxată
ca un nasture
descheiat,
sub fotoliu
întotdeauna pun
un covor 
scuturat de pași
să fie ospitalier,
de câte ori
se așează în el
din cauza emoțiilor
se transformă lent
în rumeguș.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu