sâmbătă, 23 aprilie 2016

Trusa cu gesturi a unui poet



Când recitesc
un poem
mă ridic
în picioare
să se vadă
că umbra mea
e zdrențuită
în dreptul inimii,
îmi acomodez vocea
în aşa fel
să nu se răzgândească
vreo idee,
când încep să declam
tăcerea
cucerește totul
în jurul meu,
mi se pare
că mă aflu într-o sală
de spectacol
cu toate locurile
ocupate
şi spectatorii ațipiți
pe manuscrisul meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu