marți, 9 februarie 2016

Poveste părăginită


Am avut discuţii
cu mine,
dacă după ce singurătatea
mi-a ocupat șanțul
din jurul inimii
să mă declar dispărut
la 112
sau să o consider
o simplă eczemă
ce se întinde pe trup
ca o iederă pe casă,
nu am ajuns
la o concluzie,
a trebuit să votez,
la deschiderea urnei
toate voturile
au fost anulate,
fotografia mea
de pe cartea de identitate
era atât de părăginită
din cauza nopților
furișate sub ea,
încât am fost considerat
o persoană
decăzută din drepturi
că nu am avut grijă
să-mi păstrez tinerețea intactă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu