sâmbătă, 23 ianuarie 2016

Prizonier pregătit să evadeze



Privesc după gratiile
sângelui
cum soarele umblă
pe conturul
trupului alb,
genunchii
i se îndoaie
ca mijlocul
unei zile de vară
când o invită
fotoliul
să-i afâneze stofa,
privirea ei
face din conturul
lucrurilor
mici provincii
albastre
unde păsările
s-au evaporat
în cântecul lor,
nu-mi rămâne,
decât să evadez
precum un condamnat,
obligat să-şi ispăşească
pedeapsa
într-o cameră cu pereţii de lavă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu