luni, 18 ianuarie 2016

Goluri ce nu se văd în oglindă



Pianul
acesta trist
la care
nu am mai cântat
de când stăteam
pe bancheta
din spate
a maşinii,
un exponat
în camera cu sentinţe
a timpului,
în fond
o pădure
întreruptă,
transformată
în note muzicale,
de l-aş lăsa
să se privească
într-un pahar cu apă,
sigur s-ar vedea
chipul meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu