marți, 12 ianuarie 2016

Coala albă ca somnul unei păduri întrerupte



Până nu trezesc
coala A4
din somn,
nu mă apuc
de scris,
s-ar putea
ca femeia,
căreia îi descriu
versanţii albi
ai colinelor,
soarele
care îi cutreieră
singur prin artere,
privirea
ce aprinde
focul în şemineu
din fotoliu,
să se molipsească
de la albul
necontenit al hârtiei
şi să aţipească,
rămânând
cu nasturii de la capot
descheiaţi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu