joi, 17 decembrie 2015

Uitându-mă în jos



Dacă văd
o umbră,
alunecând lent
pe o alee în parc
îmi dau seama
că este a unei
femei,
la mijloc
e atât de subţire
de zici că e legată
cu un garou
să nu piardă
misterul din ea,
pe firele de iarbă
lasă urme de zahăr,
studiază florile
de parcă ar fi
scrisori de dragoste
trimise de cineva
plecat cu metroul
după el însuşi,
de i se divide
conturul
precum lumina
pe marginea
unei frunze
sunt sigur
că este însărcinată
de aproape
trei sferturi de oră.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu