vineri, 11 decembrie 2015

Conversaţii cu bărci



Se învăţase
să facă bărcuţe
din hârtie,
pe care îşi scria
dorinţele
la proră,
cărora le dădea
drumul
în arterele mele,
când le confecţiona
din manuscrise
versurile
erau prea grele
din cauza
sentimentelor
şi naufragiau
în locurile
în care iubirea
era mai agitată.


Braţele mele
foşneau
ca două ramuri
îndrăgostite,
cu această flotă,
navigând
spre inimă
mă simţeam
ca şi când
o pădure tăiată
de mesteceni
căuta în mine
o bucată de pământ
în care să-şi înfigă rădăcinile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu