luni, 28 decembrie 2015

Asediu ilicit



Nu erai departe
de locul
unde m-am despărţit
de mine
ai fi putut să mă însoţeşti
până la capătul visului,
să te urci
în zâmbetul meu
să te prefaci că adormi,
m-aş fi străduit
să împart lumina
pe zonele trupului tău
fără rezulte zecimale,
toată noaptea
ţinusem şosetele
să asculte tangouri
ca paşii mei să sune
asemeni rimelor
împerecheate,
dădusem
cu fixativ cuvintelor
să aibă sensurile
atrăgătoare,
nu trebuia
să îţi fie teamă,
dacă ne-am fi iubit
dragostea
ar rămas în trupul tău
precum arşiţa verii
în boabele de grâu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu