miercuri, 11 noiembrie 2015

Plasture lipit pe un ţipăt



În mine tăcerile
sunt eligibile
oricare poate reprezenta
coloana vertebrală
a unei elegii
sau axele centrale
ale unui pustiu
în devenire,
degeaba am săpat
un şanţ
în jurul casei
să nu aibă
pe unde intra,
în zadar
am scuturat
preşul de intrare
de paşi
să creadă
că nu locuieşte nimeni
m-am trezit cu ele
în mijlocul sufletului,
prin această reţea
ca de sârmă ghimpată,
numai cineva
care nu îşi iubeşte trupul
poate ajunge
la inima mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu