joi, 5 noiembrie 2015

Călătorie la comandă



Prezentul
pe care îl simt
cum urcă
timid
în ferestre
şi ne aruncă
clipele în faţă
ca pe nişte
vreascuri aprinse,
provocându-ne riduri
fără măcar
să ne ţină minte
chipul,
mi se pare
că este asemenea
unui xerox
invizibil
ce face
atâtea copii
din noi
până când
hainele
cu care suntem
îmbrăcaţi
seamănă cu cele
ale părinţilor noştri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu