luni, 14 septembrie 2015

Pentru fiecare picătură de ploaie fac un nod la batistă

Sunt foarte ocupat. Pentru fiecare picătură de ploaie fac un nod la batistă să nu le uit numărul. Netezesc cu fierul de călcat frunzele. Dacă tot au fost grațiate, măcar să ajungă drepte și apretate pe lumea cealaltă. Din această cauză susțin ca morții să fie îmbrăcați în hârtie creponată, poate foșnetul ei sperie întunericul.
Nu mai am timp să le ung încheieturile femeilor cu uleiuri parfumate. Constat pe zi ce trece  că se arcuiesc tot mai greu. În dorința mea de a le avea în două exemplare nu folosesc decât cearşafuri cu indigo. Faptul că fericirea mea este plecată mai mereu în permisie în fiecare seară îi dau patului câteva somnifere să nu mă simtă când mă urc în el.
Amintirile tot în cufere din lemn le țin. Uneori le șterg cu un prosop umed să pară luminoase și proaspete. Pe picioare mă spăl din două în două ore pentru a-mi șterge pașii. Mulți sunt  plini de melancolie. Semafoarele de la noi din cartier rămân blocate pe roșu dacă ai șosete murdare sau picioarele îți miros a pustiu. De nenumărate ori nu am putut traversa strada măcar să îmi cumpăr țigări.
Am încercat fumul acestei toamne și a început să tușească și cămașa de pe mine. Trebuie să țin seama că tehnicienii frigului sunt pregătiți să deschidă robinetele și e musai să mă aprovizionez cu blănuri și remorci de lemne să-mi încălzesc cuvintele, altfel nu am cum să conving doamnele că preşul meu de la intrare este foarte primitor.
Sunt într-o activitate permanentă. Faptul că eu funcționez numai cu trandafiri îmi ia foarte mult timp să descopăr asemenea plantații. Altfel nu pot înțelege poemele de dragoste scrise de Pablo Neruda sau Nichita Stănescu și mulți alții. 
Dacă vedeți un bărbat  care aduce primăvara în piața publică pentru că a citit într-o gazetă locală că îi va trece iubita pe acolo să știți că eu sunt. Din această cauză umblu cu erbicid în buzunare. Când observ că trece pe vreo alee cu buruieni mâinile mele se transformă brusc în aparate de împrăștiat prafuri.Viața mea este ca un pian ca s-a privit într-un pahar de apă și de uimire a început să cântă fals.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu