joi, 16 iulie 2015

Cuvintele mele au suferit o entorsă

M-am ascuns în picăturile de ploaie să-mi fie căderea mai lentă, aşa că sînt obișnuit cu mușchii circulari ai apei. Cred că aş putea îndrăgi o sirenă, chiar de-ar juca rolul de  cameristă pentru veacurile ascunse în adîncurile mării. Niciodată nu m-am îndrăgostit într-un mediu lichid.
Mi s-a întîmplat însă în pivniţă. Atunci am aflat prima oară că pot citi gîndurile unei femei trecîndu-i mîinile prin părul lung şi negru mirosind a feromoni. Era fata vecinului ce mă vizita provocator să adunăm împreună meteoriţii căzuţi în spatele casei.

Altă data, în lanul de grîu încercănat de maci mi s-a fisurat inima şi o tînără doamnă a intrat tiptil. S-a cuibărit goală lîngă patrie. Toată noaptea am privit filmul proiectat pe cer în care stelele distribuite în rolurile principale, încearcau să mărească pustiul din noi.
Știam din poveştile pescarilor că femeile nu pot trăi în apă și nu urmăresc cu mare atenţie dacă în iazurile limpezi și albastre se observă zîmbete feminine. Nu este nici o îndoială că aici fericirea nu ar putea supraviețui fără costum de scafandru.
Dacă ar locui în adîncuri nu s-ar putea ruja. Cum să  mergi cu tocuri printre alge şi corăbii scufundate? Apoi, ar fi trebuit să stea toată viaţa dezbrăcate ceea ce ar duce la orbirea malurile cu lumină lor aventuroasă. Candoarea nu le-ar mai fi de ajutor să facă din bărbaţi jeturi de soare.
Dacă m-aş îndrăgosti de o sirenă nu aş şti cum să-i dau solzii la o parte să o mîngîi. Ar trebui să am un aparat de liniștit valurile. O barcă cu două locuri să intimidez furtunile. Nu îmi dau seama dacă din cauza săruturilor nu ar începe marea să fiarbă.
Este posibil ca pe fundul mării să nu exite preşuri şi să nu pot să-mi  las toamnele pe cel de intrare. Cînd îi voi spune că nu am plătit factura de telefon cuvintele se pot uda. Vor suferi fară căldura soarelui. Ne ştiind să înoate nu ar avea cum să se adune în sonete şi se pot trezi cu entorse.
În apă substantivele s-ar putea transforma în bule de aer sau icre din care să iasă pești vorbitori. Să văd cum voi proceda cu înjurăturile că se propagă mai greu printr-un mediu umed. O problemă dificilă va fi să nu cumva sirena de care urmează să mă îndrăgostesc să vrăjească cu muzica ei vapoarele și să mă trezesc cu ele naufragiate în metaforele mele.
Dacă în vara aceasta veniți pe litoral și observați pe țărmul mării un ins, scrutînd depărtările, să știți că sînt eu, așteptînd să se evapore marea și să apară dintre colinele de corali o   sirena.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu