sâmbătă, 21 martie 2015

Mirosul de săpun de casă

Cuvintele dacă nu miros a săpun există riscul ca propozițiile să iasă cu defecte, iar versurile să-și piardă trăsăturile atletice. Am încercat să îmi prelungesc viața folosind numai pe acelea care nu simulează gloria și adevărul. Pentru spălat nu  folosesc apa rezultată din topirea ghețarilor că lumina din ea pare leșinată și nu vreau ca poemele mele să facă pneumonie. Nici apa rezultată din privirile pline de sloiuri  ale unor femei nu o păstrez. Nu  doresc să înseninez frazele cu un asemenea lichid ce ucide sîrguincios toate formele de democrație ale iubirii.

Nu am cum să fiu liniștit cînd văd anotimpurile devin tot mai nelămurite și au un gust tot mai neplăcut. Oameni sînt striviți de tăceri, hoții și boli inventate. Nu pot sta cu mîinile în sîn cînd văd că între două bătăi de inimă se spun atîtea minciuni, atîtea detalii a unor sensuri braconate. Marțafoii care au furat patriei și gumarii din picioare, care i-au supt țîtele pînă i s-au fleșcăit de tot folosesc cuvintele ca pe niște săruturi a lui Iuda. Și  gunoiul a fost răstignit. Nu mai există nici un loc în care să te revolți fără viruși.Trebuie să te desparți de tine ca să mai fii stăpînul unor idealuri.

Manipularea a devenit o nouă formă de guvernare. Se progresează prin forța aplauzelor și admirația iluziilor. Prezentul este cea mai educată slugă a trecutului abia amorțit. Nimic nu mai miroase în țara aceasta a săpun de casă. Nimeni nu mai este capabil de o curățenie care să dureze. Inima mea este  plină de impurități lăsate de doamnele plecate pe fugă. Aerul pe care îl respirăm este plin de spori străini și cînd vorbim despre libertate părem puțin răgușiți. Constat că numai rufele primăverii păstrează mirosul de săpun cu o eleganță diplomatică. Poate numai  picăturile de ploaie ce îmi fac găuri în imaginație să îi întreacă unicitatea.

Zilele trecute primul ministru și-a scăpat verigheta în budă. Tot guvernul s-a repezit istoric să o recupereze. În țară este un miros de nesuportat. Mulți au pus acest incident pe seama unei guvernări proaste sau pe seama unui gaz descoperit recent scăpat de sub control și folosit la consolidarea democrației. Este des utilizat pe teritoriul Afaganistanului. Miniștrii băgase mîinile pînă la coate după bijuteria pierdută fără nici un rezultat. Degeaba adăuga mama în căldarea cu săpun iasomie și petale de trandafiri, patria mirosea a hidrogen sulfurat. În zadar spălam substantivele și verbele cîte o jumătate de zi. Mirosul apăsător din ele persista ca o doctrină.. Atunci mi-am adus aminte de coana Maricica, eroina care spăla morții din cartier pe dinți, ce spunea de fiecare dată: ”Să nu arunci niciodată apa după ce a-i spălat un mort că este folositoare. Dacă le dai să bea nesimțiților devin foarte politicoși, cumsecade și aroganța din ei se evaporă.” Am convins-o și mi-a dat un bidon de zece litrii de apă  miraculoasă. Numai că îmi trebuie o revoluție să duc recipientul pînă în Piața Victoriei și să le-o torn apa pe gît. Aș vrea ca patria mea să miroasă a săpun de casă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu