duminică, 7 decembrie 2014

Un zîmbet pe strada dezamăgirii

Prietenul meu profesor de securitate împotriva dezamăgirilor după ce a fost prins furînd o femeie gonfabilă de la magazinul din colțul străzii a rămas cu sufletul plin de aşchii, cu nişte biocurenţi ce îi produceau o teribilă teamă de femei. La noi în cartier se folosesc foarte mult păpuşile gonflabile, în primul rînd pentru că majoritatea femeilor sînt plecate la muncă în Spania sau Italia, în al doile rînd din cauza sărăciei pentru că infanteria ei atacă preferenţial  perpetuarea şi trebuie să le măreşti capacitatea de regenerare, iar în al treilea rînd pentru că în ţară noastră iubirea umblă îmbufnată prin apartamente pentru că nu-i place la bloc.

Pentru fapta comisă în numele perpetuării speciei drept pedeapsă poliţia l-a obligat să privească în oglinda retrovizoare a maşinii o sută de kilometrii pe şoseaua Ploieşti-Bucureşti şi să spună care din cei ce traversau strada recitau versuri. Răspunzînd corect la întrebare în sensul că niciunul, nimeni nu mai are asemenea trăiri nepămînteşti, dar şi la una suplimentară că tramvaiului i se umezesc roţile de transpiraţie doar cînd se urcă în el un politician cu averile lui. Teama de femei a prietenului meu se maturiza cu fiecare zi ce trecea, deşi citise aproape toate tratatele de specialitate nu găsise nici un remediu. 

Îşi luase cîteva măsuri de singuranţă: a tras orizontul mai jos cu un cîrlig să nu mai vadă peisaje pesimiste, a desfăcut toţi mugurii de la pomi cu mîinile să nu se afle cineva înăuntru, şi-a luat camere video în infraroşu să potă vedea şi cuvintele trecînd, dar cel mai trist moment a fost atunci cînd a aruncat bateriile electrice de umflat sfîrcurile şi aparatul care te ajuta, fiind în faţa femeii, să-i vezi fesele încercînd să oprească gravitaţia. Punea riduri la cuvinte, bătuse o monedă proprie cu care puteai să faci cumpărături numai întuneric ce se numea eurosingurătate, folosea aer numai din rezerva militară a copilăriei. 

Prietenul meu nu.şi revenea de loc şi eram destul de îngrijorat. De la o păpuşă gonflabilă să sufere atît de mult. Ca să mă solidarizez cu el făcusem rost de bani să-mi cumpăr şi eu una să vedem dacă teama de femei va avea aceleaşi simptome ca la el: Voi pune copertine la solniţa de sare să nu se bronzeze sau voi acoperi decolteul ploii să nu se zgîiască toată lumea la el. Noroc cu o cunoştinţă de a mamei lui, o femeie în vîrstă care după cum perturba aerul se cunoştea că fusese o femeie foarte frumoasă . Pentru că avea ştiinţă în această materie mai înzdrăvenise cîţiva tineri s-a oferit să îl facă bine . Au intrat în dormitor şi după două ore cît am fumat un pachet de ţigări, a ieşit luminos ca un bec de o sută de waţi, spunîndu-mi: de azi am trecut la poliginie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu