vineri, 18 iulie 2014

Ameninţat din toate părţile de cămătarii timpului o stea a fost amabilă să mă găzduiască

De cînd am sentimentul că mă aflu în două locuri în acelaşi timp şi inima mea şi-a schimbat programul de lucru copiind trăirile stelare cineva încearcă să mă evacuieze din numele meu ca dintr-o casă care nu mai este bună de locuit. O fi singurătatea transformată în agenţie imobiliară, o fi tăcerea care mereu a fost un fel de aparat de represiune al melancoliilor. S-ar putea să fie o decizie a americanilor ca toţi aceia care nu au fost fericiţi şi nici nu au găsit o plăcere în a trage cu puşca să fie scoşi în stradă din numele lor. În acest tip de capitalism te aştepţi la orişice, chiar de la oamenii care i-ai stimat.

O să îmi strice relaţia cu ierburile, nu voi mai avea cu ce să citesc gîndurile mamei. De unde să mai ştiu eu cît este ora dacă nu mai cade nici un meteorit şi soarele dă erori dureroase. Ca să nu gîndesc tragedii m-am hrănit numai cu trandafiri. M-am întîlnit de multe ori în somn cu Dumnezeu ,dar niciodată nu i-am spus că nu ţin post. Crizele mele de inocenţă nu mi-au adus nici o recunoaştere, performanţele zilnice ale sincerităţii mele nu au alterat zonele religioase ale democraţiei. M-am oferit să zbor de pe cele mai periculoase vîrfuri să nu simt eternitatea din fiecare clipă şi nu am obosit niciodată în preajma tinerelor care nu ţin post. Am ajutat pădurea să cucerească oraşul, am urcat vîntul pe acoperişuri să nu fie privatizat, nu am dormit pînă nu am inaugurat primăvara în toate grădinile.

Şi-acum să fiu alungat din numele meu ca şi cînd acesta ar fi o şandrama la marginea oraşului şi eu locuind  în el ca un cerşetor M-am maturizat încet pentru că am iubit prea mult lumea aceasta. Mai am încă urme de copilărie pe cărăbuşii ce dorm printre textele mele. Mi-am fortificat politeţea întocmind procese verbale cu toate femeile după ce le-am iubit. În numele meu ţara se păstrează întreagă şi este risc redus să îşi diminuieze din frumuseţe. În curînd voi fi un barbat lipsit de toate drepturile. Visele mele nu vor mai fi pline de corăbii încărcate cu flori de lotus. Semnătura mea mea o voi prescurta atît de mult că va semăna cu un punct. Cred că voi umbla prin oraş cu o identitate falsă rămînînd un suspect universal. Dacă nu mă veţi mai găsi în numele meu cînd treceţi spre pămînturile voastre natale să ştiţi că m-am împrietenit cu lumina Stelei Polare şi m-am mutat la ea acasă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu