joi, 5 decembrie 2013

Doamnă, vă rog să vă dezbrăcați să vă măsor și circumferința patriotismului din zona sînilor

Femeile pot trece fraudulos în inima barbaţilor. Ca din senin  simţurile ţi se rătăcesc în drumul lor spre casă. Mie mi s-a întîmplat acest lucru tocmai în ziua în care numărul de femei de pe planetă ajunsese la patru miliarde. A coincis cu promovarea mea la servici poziție socială din care puteam verifica optimismul angajaților. Pentru societate nu era nimic grav. Politeţea mea ereditară le dădea celor din jur sentimentul de siguranţă, lăsîndu-i să își negocieze linia orizontului şi locurile unde puteau să aștepte primăvara.

Ca preşedinte al comisiei de promovare trebuia să am grijă ca cei ce voiau să ajungă în anumite funcţii să aibă şuviţele de păr vopsite în culorile partidului de guvernămînt. Era interzisă  ascunderea de microfoane în ramele de la ochelari sau nasturi precum și încurajarea imigrației dacă nu au studii de specialitate în modificarea formei continentelor. Cei ce  îmbătrînesc înainte de vreme din cauza salariului mic vor fi obligați să se înregistreze la fisc pentru a plăti taxe și după ce mor pentru nefolosirea cuvintelor. Era obligatoriu să ţină un jurnal zilnic despre eventualele primejdii şi să nu se priceapă la pictură, avînd astfel posibilitatea să publice în presa locală tablouri compromiţătoare. Trebuia să nu sufere de xenofilie, adică să iubească străinii din  partidele de opoziţie şi să încurajeze apariţia metişilor.

Mi-a fost bine pînă cînd a venit la mine o doamnă cu gesturi rituale şi care accepta să fie neatentă ca eu să o pot privi în siguranţă. Auzisem despre ea, dar după ce am văzut-o, nu îmi venea să cred că o asemenea frumuseţe încape într-o  clădire cum nici zborul nu poate fi înghesuit într-o colivie. Trupul îi era aşa de uşor, încît aveai impresia că este făcut din aripi, în ochii i se observa un conflict luminos între lanul crud şi explozia albastră a dimineţii. În prezenţa ei erai obligat să ierţi mirosul de pelin, grindina căzută peste inimă, chiar şi pe cei mai aprigi critici ai regimului politic.

În fişa de examinare trebuia să trec: înălţimea, cînd a plantat primul tei în oraş, dacă avea un specialist să îi cureţe visele de eventuale inhibiţii. Trebuia menționat gradul de agresivitate cu care sînii împungeau lumina. Din cauza spaţiului imens din zîmbetul ei i-am trecut locul de naştere într-o stea şi pentru că se exprima cu trupul mai bine decît poeții specializați în a cînta iubirea pe mai multe voci domiciliul i l-am trecut într-o proprietate de trandafiri. Şi aşa se zvonea că se hrănește numai cu flori. I-am montat aparatul de kilometraj al speranţelor şi i-am spus; doamnă, vă rog să vă dezbrăcaţi să vă măsor şi circumferinţa patriotismului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu