luni, 23 septembrie 2013

Meritul meu este că am o teamă permanentă să nu-mi descopere cineva gîndurile ascunse

Cel mai mare merit al meu este că am o teamă permanentă de a nu fi descoperit despre ce gîndesc. Pînă acum nici nu am auzit că ar exista pe teritoriul țării noastre detectivi de gînduri ascunse sau procurori care  ar instrumenta delicte, violuri, produse în vis. Existenta poliției, a procuraturii și a celorlalte instrumente de păstrat puterea nu este un argument că ar exista Dumnezeu pentru a face dreptate. Oricum lumea nu suferă pentru gîndurile mele secrete, ele reprezintă mai de grabă niște substanțe excitante pentru metafore.

Spre exemplu, mi-aș dori foarte mult ca cel care mă duce la groapă, cu furgoneta, cu căruța sau cu orice mijloc de transport, aș prefera un car cu boi, dar boii sînt din ce în ce mai greu de găsit în ziua de azi,  să nu știe adresa cimitirului și în cele din urmă să ajung în pămîntul natal să am cu cine vorbi o veșnicie. Dacă aș face greva foamei în fața guvernului, pentru că nu a dat o lege prin care ecuatorul să fie mutat mai aproape de centrul capitaliei ca să putem petrece și noi mai mult timp în pielea goală cum fac alte popoare, credeți că aș fi invitat înăuntru să-mi servească masa de prînz? Nu, toată presa ar scrie că țin cură de slăbire că nu mă mai place portăreasa de la bloc sau vînzătoarea de lingurițe de dulceață.

Imaginația  este o cortină după care se ascund ideile mele. Nu vreau să știe nimeni că uneori la anumite întîlniri, cum ar fi ultima de la casa sindicatelor în care s-a dezbătut mărimea ovulelor din care ies politicienii autohtoni, trimit numai costumul de haine, călcat, parfumat, fără urme de cerneală pe el și eu rămîn acasă să citesc proverbe chinezești, poate aflu secretul celei mai mari virilități din lume pe metru patrat. Nu vreau să afle cineva că trupul meu este slăbit primăvara pentru că fac efortul de a  învăța lumina să sufere în flori și toate femeile să fugă de mine pentru că nu le pot proteja măcar de previziunile rele din horoscop.

Nu vreau să se afle că  mă tratez de depărtare prin terapia aripilor, că nu vreau să fiu văzut făcînd strategii cu mîinile pentru a găsi poziția cea mai eficientă de a-i ridica fusta unei femei cînd costat că este confecționată dintr-un material toxic. Atît mi-ar trebui să se știe cît de mult respect  epiderma femeilor pentru că noaptea nu fac dragoste, decît cu negrese și ziua cu văduve albe. Nu doresc să știe lumea ce gîndesc  despre faptul că femeile își rad părul pubian, despre anunțurile făcute de clasa politică că are promoții pentru tristeți și sărăcie. M-aș rușina rău de tot dacă prietenii mei ar afla că eu desenez lenjerie intimă pentru femei sub forma unor uși și apoi ciocăn să-mi dea drumul în interior sau să mă înțeleg prin semne cu fosta mea profesoară de chimie să-mi facă o analiză a viitorului din spermă.  Ar fi un excedent enorm de monotomie în lume dacă nu am avea și gînduri ascunse. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu