vineri, 30 august 2013

Alocația pentru copiii din România este mai mică, decît tariful unei prostituate pe unitatea de măsură

Îmbrățișările uneori nu sînt la fel de durabile și profunde ca lumina care se degajă în atmosferă cînd ea îmi strînge între genunchi mîna pînă începe să mă doară. Este aceeași fel de durere ca și durerea plăcută de a exista. Vreau să vă spun că mi-am dus vîrfurile degetelor  la oftalmolog de zeci de ori numai să reușesc și eu să văd ce lucruri extraordinare se găsesc sub o fustă, de se înghesuie bărbații lumii să exploreze aceste tăceri  sau pur și simplu să le viziteze. E posibil să fie vreo intrare secretă spre paradis sau spre vreun zăcămînt de fericire.

Cînd am încercat eu prima oară să ridic o fustă, nu vă exagerez cu nimic, care nu era mai mare ca un steag de țară căreia i-a fost luată o provincie și a fost nevoită să își micșoreze și dimensiunile simbolului național, mi s-a părut că este mai grea ca masa la care joc eu cărți. Cel care cîștigă primește un răsărit de soare în plus. Nu sînt mai inteligent ca un halterofil însă să știți că am învățat foarte repede să ridic rochii, jupe, capoturi. Într-o jumătate de an făceam parte din lotul olimpic la haltere. După ce devenisem un sportiv recunoscut la analiza medicală pe care o făceam  în fiecare anotimp să constate dacă s-a mai demolat vreun perete de speranță din mine, mi-a ieșit că am prea multă adrenalina în sînge și riscam din cauza energiei degajate să atrag kilometrii de nori și să produc inundații.

Aveam un fel bizar de a face dragoste. În afara faptului că folosesc și cuvinte, exclamații, interjecții pe care urmează să le bag în componența versurilor cînd îi descriu trupul, fiecărei mișcări pe care o folosesc în folosul simțurilor ei și pe care mai întîi o exersez îndelung îi dau un nume. Nu pot ca gesturi atît de importante pentru viața mea să rămînă anonime. Cînd se așează cu spatele spre mine ca să îi număr alunițele de pe spate acestă propoziție geometrică din Kama Sutra am numit-o poziția ”prim-ministru” pentru că numai sefii guvernelor au obiceiul să stea cu spatele la popor sau cînd își dă jos și ultimul accesoriu, întîrziind îndelung cu mîina în aer, mișcarea aceasta aproape filozofică am numit-o ”Sabin Bălașa” pentru că ea goală pare un personaj feminin evadat din tablourile lui.

E la modă să faci dragoste în timp ce ploaia a făcut mai întîi un popas la guvern, cerînd o subveție pentru ca picăturile ei să nu mai poată fi comparată cu lacrimile oamenilor. Foarte mulți contemporanii fac dragoste contra bolilor care au tendința de a cuceri veacul, dar și contra uitării. Lumea vorbește despre mine în fel și chip pentru propunerea făcută, ca orele de iubire să fie plătite de către regimurile ce se rotesc la putere. Dacă poezia este asemeni unei fete frumoase ce stă ascunsă să nu vadă cineva fumînd de necajită că nu o bagă nimeni în seamă, dacă patriotismul a ajuns un termen de scuză, aud foarte des spunîndu-se că au furat ca să-și arate patriotismul, este normal ca timpul alocat de noi pentru dragoste să fie plătit poate în acest fel statul va conștientiza că oamenii și copii acestei țări au valoare. Alocația pentru copii plătită este numai contravaloarea actului sexual și este mai mică decît tariful unei prostituate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu