marți, 7 mai 2013

Sînt un tip rebel și dorm pe covor

Întotdeauna în inima mea este un pat liber, mai ales de cînd prietenul meu, profesorul de religie, a înregistrat la OSIM o nouă metodă de pupat. Ca să ajungă la acest rezultat genial s-a folosit de un calcul similar Tabelului lui Medeleev. A plecat de la o realitate foarte simplă. Corpul bărbaţilor conţine aproape 73% apă,  al femeilor 71% și conform teoriei vaselor comunicante o cantitate de apă din bărbat trebuie să se verse în femeie ca nu cumva lichidul cosmic din noi să se risipească în pămînt. Înainte însă buzele celor doi, împărţind timpul exact în părți egale, pregătesc confluienţa celor două șuvoaie. Astfel se obține un sărut de forma unei ambarcaţiuni mici cu vîsle de lumină, ușoară ca zborul, plină de aşteptări misterioase, de o uitare de sine hrănitoare. Apa care curge dinspre bărbat spre femeie pentru a le egaliza destinul are fel de fel de substanţe nutritive care îţi dă sentimentul unei evadări dintre gratiile sîngelui, în timp ce simţurile citesc în original tratatul despre obrăznicie. Din acest motiv veţi găsi mereu la mine în inimă un pat liber unde săruturile să fie exersate  în funcție de anotimp pînă la dereglare. Pe noptieră așteptă proiectele ce  limitează fanteziile pînă la  granița unde se sfîrșește înnobilarea. Cearşafurile spălate în roua lăsată de privighetori pe ierburi întîrzie îmbătrînirea. Statul Român are reguli stricte de concediere a femeilor. Dacă li s-a terminat deodorantul, dacă sticluţele cu parfum li se sparg în timpul programului de lucru sau le apare primăvara pe chip sînt trecute în șomaj. Ca un bun român o pot caza pe cea cu picioarele cele mai lungi in inima mea. La mine în inimă între orele 10,30 şi 11,45 seara se face politica socialismului tîrziu și coapsele femeilor au o stare mesianică, sfîrcurile devin capitalite, iar fesele împrumutînd din entuziasmul proletariatului se pun în mişcare pentru a opune cît mai multă rezistenţă. Pentru că umblu cu patul ăsta în inimă am fost dat afară din corul şcolii. Dirijorul supărat ca un cotoi aruncat în apă spunea; "E cineva aici care doarme pe note, care face să vibreze aerul cu picioarele". Parcă ştia că o colegă îmi intrase clandestin în inimă. Întrebarea care se pune celor ca mine este de ce umblu cu patul în inimă?  Îl păstrez pentru mine să aţipesc în el sau să nu mai cer locuinţă primăriei. Sînt și femei cu defecte, cum au și continentele, care se retrag în inima mea să-mi ierahizeze tristețile, hașurează singurătatea cu creion chimic. Unele scriu versuri ca să-mi disciplineze simțurile, altele  povestesc cum aventurile lor erotice fac și desfac alianțe politice, benefice stărilor emoționale concetățenilor mei. Faptul că țin un pat în inimă poate fi și o formă de snobism de a-mi mobila trupul, dar nici nu vreau ca pe lumea cealaltă să vină vreo doamnă la mine și să nu am unde să o culc. Numai că ultima locuitoare care avea în ea o plăcere simplă de o  intensitate stelară mi-a zis; "Nu am loc în pat din cauza viselor tale, hai mai bine să dormim pe jos ca acum două mii de ani. Întotdeauna iubirea rebelă este mai temeinică".

3 comentarii:

  1. Referitor doar la titlu...
    Ar trebui sa foloseşti un Kirby înainte ! :)
    Inclusiv operaţia de spălare .

    RăspundețiȘtergere
  2. Radu zice de Kirby, mie imi pare ca suna ca Furby sau asa ceva, dar cred ca chestia cu vasele comunicante e o teorie cam trasa de par. Aveam impresia ca femeile sunt mai hidratate si nu invers... Pe covor poti sa dormi ca acum 2000 de ani daca e din vreo blana de pradator. Numai sa nu fi alergic la par de animal!

    RăspundețiȘtergere
  3. :)) totala aplicabilitatea teoriei vaselor comunicante.

    RăspundețiȘtergere