vineri, 26 aprilie 2013

Pudriera cu adieri de primăvară




1. Cînd vine primăvara nu-i mai fac focul iubitei sub fotoliul de piele ca să-i ţină fesele calde, comasez energia solară cu cea din mîinile mele ca să ajungă la temperatura la care devine seducătoare.


2. În fiecare primăvară angajez un lunetist care să-mi împuşte tentaţiile de a zbura spre cineva, deşi ştiu de de la SRI că nimeni nu se gîndeşte la mine.


3. Am confecţionat scări de toate mărimile să se poată urca primăvara în copaci şi să aprindă florile.


4. Am rugat primăvara să negocieze o întîlnire între stele şi sufletul meu poate aflu preţul aproximativ al nemuririi.


5. Ca să nu o fure vreun înger, că la noi în ţară şi îngerii fură, pe femeia care  face concurenţă primăverii, toată noaptea stau călare pe ea, ţinînd mîinile înfăşurate în părul ei.


6. Primăvara aceasta, ca o pedanterie a bucuriei, mi-a pătruns în substantive şi verbe, umilind întunericul.


7. Primavara, sîngele meu devine un afacerist laborios. Ca să nu-mi vîndă inima o ascund în cuvinte şi nu o scot la vînzare, decît dacă doamna cumpărătoare are sfîrcurile cît căpşunele.


8. Am vrut să prind primăvara în lesă şi să mă plimb cu ea pe străduţele înguste ale inimii ei, numai că dimineaţa am găsit lesa înflorită.


9. Primăvara usucă tristeţile din noi ca pe nişte picături de cerneală.


10.Primăvara are o lumină atît de proaspătă şi limpede că se vede clar unde trupul femeii rămîne neîncheiat.

Un comentariu:

  1. N-am asociat niciodata primavara cu un lunetist, dar e bine de stiut, mai ales cand apar astenia si nervii de rigoare.

    RăspundețiȘtergere