joi, 10 ianuarie 2013

Nu mereu am pantofii prea strîmţi

Mi se întîmplă să nu văd merele din livadă cînd mă duc în calea vîntului să-l împiedic să mai intre în cartier. Produce grave confuzii adolescentelor în a-şi citi orarul de făcut dragoste, scris codificat pe pulpe. Dacă una dintre fete trece pe lîngă mine, pe care ieri, o consideram o copilă şi azi sînii ei ajung să aibă legitimaţie de  rănit lumina, dintr-o dată observ toate fructele, devin grijuliu şi lansez un concurs de adunat mere. Cîteodată, nu mai simt efortul pe care îl face planeta să ne care într-un concediu prelungit în jurul soarelui, îmi dau seama, atunci cînd am ameţeli şi cînd văd pămîntul cum respiră prin copaci şi ierburi. Am momente cînd nu observ că marţea sînt trei ceasuri rele şi rămîn captiv în braţele ei. Sînt situaţii cînd nu mă mai pot privi din interior, dragostea îmi acoperă ochii cu palmele. Tot marţea, constat că tinereţea mea a căzut de la balcon şi şi-a fracturat piciorele. Uneori nu-mi da seama că am greţuri pentru că toate ramurile pomilor din grădină au rămas însărcinate, că oamenii se aseamănă mai ales prin ce ascund, că unii au inimi de gheaţă, numai că apa provine din lacrimi. Degeaba îmi spune prietena mea, profesoara de fitness că n-am ridicat un deget ca să declar independenţa epidermei faţă de riduri sau că nu am dat în judecată farmacista care mi-a încurcat pastilele, în loc să-mi dea pentru contemplarea cometelor mi-a dat drajeuri pentru uzura idealurilor. Chiar dacă îmi pare rău că nu pot ţine iubirea legată pe şezlong să nu-şi ia zborul că are o aripă mai grea, cea cu inima şi poate produce un accident cosmic, recunosc că nu sînt atent tot timpul să spun celor de la statistică cîte ore fac dragoste oamenii la serviciu sau cît scepticism există în cei ce nu merg la vot.
Nu observ că nu am etichetă la hainele cu care privesc stelele, că micile valuri din pahar sînt făcute de zîmbetele ei, că atunci cînd ea bea un păhărel de tequila devine cel mai sigur loc de locuit din lume. Nu obsev multe, din acest motiv ştiu toate clasificările scepticismului, dar am curiozitatea copilului, care nu se duce la şcoală şi trage cu praştia, să filmez cu memoria toată desfăşurarea de forţe a politicienilor pentru a preda cursuri de nesimţire în satele şi oraşele ţării. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu