miercuri, 5 decembrie 2012

Urna ca o imperfecţiune

Cel mai mult îmi plac femeile care au rămas însărcinate acum zece minute şi după alte zece îmi spun că vor gemeni. Sînt aşa sincere cu mine pentru că nu am apărători de noroi la picioare, nu folosesc cuvinte mlăştinoase şi mai ştiu că atunci cînd singurătatea face o lansare de carte, despre spaimele inimii, rog toţi negustorii din cartier să deschidă parfumeriile. Deşi paşii mei sînt al unui om aflat în primejdie pentru că s-a dat o lege prin care toţii locuitorii acestei ţări să aibă deschiderea paşilor peste un metru ca să poată sări necazurile, am reuşit să compun un rebus unde pe orizontală folosesc, numai cuvinte ce exprimă sărăcia, iar pe verticală umilinţa pe care l-am trimis la guvern, poate găsesc resurse de inteligenţă să-l dezlege. Vreau să văd dacă înaintea alegerilor guvernul rupe carnetul de reţete pentru corupţie. Şi eu mă pregătesc pentru alegeri, mi-am dat comandă de un costum cu fire de romantism revoluţionar, am schimbat girofarurile de la pantofi, zilnic mă bronzez la zîmbetele unei femei că dacă fac plajă între picioarele ei şase luni de aici înainte mi se ia pielea după spate. Numai că într-o zi cînd am vrut să încui tribunalul inimii, mi-a înţepenit mîna dreaptă, exact de la încheietură şi nu cred că voi mai putea băga votul în urnă, are o crăpătură strîmtă rău, parcă cel ce a descoperit-o a avut ca model o adolescentă. Bine că pot să sug la sfîrcuri, că pot fi dus în ispită, că pot să-mi şterg lentilele la ochelari cu o cîrpă înmuiată în vin să chefuiască şi ochii.


O cunoştinţă, care este şeful orbilor din oraş, deşi foloseşte cuvinte cu baston alb, mi-a explicat prin gesturi că mă poate prezenta unui medic să mă vindece, citindu-mi din autobiografia doctorului Jivago. L-am refuzat, chiar dacă trăgeam greu perdeaua la fereastră, nu puteam să apăs bine pe butoanele de la lift şi rămîneam des între etaje, sfîrşitul săptămînii mi se părea că este o mînă amputată. Voiam să cer comisiei electorale o ştampilă de vot cu o zi înainte şi un chirurg să mă opereze şi să mi-o fixeze de mîna schiloadă pentru totdeauna. De fapt, tot poporul trebuie operat după cîte avem noi de votat trimestru de trimestru. Apoi, constatînd că urna este o imensă imperfecţiune între mine şi cei ce mă vor reprezenta în parlament, vreau în secţia mea de votare o urnă radioactivă să numere şi firele de praf de provenienţă străină şi visurile celor ce votează.

Un comentariu:

  1. Super tare. Iar "Cel mai mult îmi plac femeile care au rămas însărcinate acum zece minute şi după alte zece îmi spun că vor gemeni" e bestiala. Interesant site-ul tau.De tinut minte.

    RăspundețiȘtergere