joi, 1 noiembrie 2012

Doamna P.

Doamna P. politician de notorietate tot ascultînd rugăciunile de dragoste din sîngele poporului învăţase să intre prin firul de telefon în bărbaţi aproape clandestin. Uneori producea pagube, împrăştia nasturii de la cămaşă pe jos, amesteca amintirile, dar cînd sîngele celui de lîngă ea nu lua poziţie de drepţi în faţa sa îl punea să facă sute de flotări. 


Ştia să îmbrace cuvintele în costume populare şi cu o impertinenţă discretă le trimitea să producă zgomote erotice pe burta bărbaţilor. Era declarată cetăţean de onoare a multor tăceri încordate. Îşi dăduse doctoratul într-un domeniul la modă mai tot timpul, ridurile, avînd ca idee centrală faptul că pupatul împarte timpul exact în două şi nu trebuie să se supere nimeni. Cînd voia să-şi  afle volumul sînilor chema nişte specialişti în topometrie. Cînd voia să ţină un discurs plîngăcios punea elice lacrimilor să nu i se răstoarne visele prin cearşafuri. Zîmbetele le păstra ca pe nişte hîrtiuţe roz la sfîrşitul carnetului de partid. 


Oboseala iubirii era ca o eclipsă de soare pe chipul ei, deşi avea ingineri angajaţi ca să-i deschidă robinetele fericirii. Uneori aceste conducte se mai blocau cu dezamăgiri, cu moţiuni de cenzură introduse de necunoscuţi prin canalele presei. Trist era că nu îi mai creştea haşiş pe corp şi bărbaţii fumători o ocoleau, dar păstra sub unghii solzi din umerii multora. Odată cînd un mecanic de locomotivă i-a călcat cu trenul un surîs l-a dat în judecată pentru nerespectarea semnelor de circulaţie. Mansarda o avea plină cu mulajele mîinilor celor care au mîngîiat-o. Biletele de avion nefolosite și tăieturile de ziar din Le Monde, unde se scria ca este autoarea formulei matematice de aflare a suprafeţei sărăciei din ţara noastră exprimată în kilometrii patraţi, reprezentau grosul bibliotecii ei. 


Era coautare a legii vibraţiilor verificată sută la stă pe fesele femeilor. Îşi antrena emoţiile cu migiuţe de păpădie ca atunci cînd sînt mitinguri în pieţele publice să nu fie luată prin surprindere de ploaie. Mai mult, a propus să se construiască un spital, separat de cel judeţean, undeva într-o pădure aflată în pantă pentru cei suferinzi din cauza iubirii. Într-o zi am auzit-o vorbind cu ataşatul erotic al unei ambasade căriua îi spunea: nu mă culc dragă cu străini că nu vreau să-mi trădez ţara. Am ieşit din impas voi avea cu cine să votez.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu