sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Delir pentru pelerini

Toate ziarele scriu că ţara sărăceşte, gunoiul din oraşe este cărat cu maşini de război, sufletele noastre au devenit şantierele înfrîngerilor, politicienii pun sub cutii de conserve carbid să ne demonstreze că sînt explozivi. Se zvoneşte că se sfîrşeşte lumea, dar am făcut recurs la Curtea de Apel să mai întîrzie o săptămînă pînă îmi plătesc facturile de gaz şi mai ales la curentul electric.
Justiţia şi-a dat jos eşarfa de la ochi. Oricum  vedea prin ea şi se hotărîse să intre în grevă pentru că în interiorul unei legi din Monitorul oficial a fost tipărit greşit cuvîntul "omor" scriind "amor", condamnînd la ani grei de puşcărie mii de amanţi. Problema gravă este că fără ei votul, nu poate avea loc că nu mai are cine să măsluiască alegerile.


Ca să rezolv o parte din aceste probleme mi-am vopsit lentila stîngă de la ochelari cu vopsea neagră. Voiam să văd numai jumătate din lumea aceasta care tuşeşte de parcă ar avea TBC. E adevărat, mi se pare că sînt mai sărac. Dacă am douăzeci de cartofi eu cred că am numai zece, dacă privesc un pahar de vin care nu este plin, eu văd doar partea goală şi mă duc să mai cumpăr o sticlă. Într-un fel trebuie să mă răzbun pe criza asta care face din oameni nişte detalii cu lacrimi. Nu-mi este uşor pentru că la o maşină nu văd decît două roţi şi pot fi lovit de cele nevăzute. Cînd scriu vreunei femei am impresia că hîrtia s-a sfîrşit la jumătate şi continui să scriu pe piele. Dacă privesc o busolă nu văd decît partea cu primejdii, dacă privesc în forumul intim al politeţei nu văd decît din momentul în care se scuipă. Cînd îmi închei nasturii de la haină jumătate rămîn descheiaţi şi toţi cred că am fost pus pe fugă de vreun soţ gelos. M-au părăsit toate femeile pe criza asta economică, dar nici nu vreau să mă mai încurc cu cineva. Vă gîndiţi ce s-ar întîmpla dacă i-aş simţi numai jumătate de respiraţie, jumătate de suflet, jumătate din părul care aşteaptă să fie ciufulit. Apoi la ce mi-ar folosi un singur picior pentru că mie, nu mi se vede patriotismul pe faţă decăt dacă sînt puternic strîns între ambele picioare.


Singurul lucru bun este că nu pot număra decît jumătate din anii pe care îi am, jumătate din regrete, jumătate din iluzii. A crescut şi numărul căsătoriilor pentru că barbaţii, neavînd bani să plătească la bordeluri se căsătoresc. Cantitatea de zahăr din care facem bile albe pentru a şti cîte lacrimi mai avem neplînse a crescut vertiginos. Nu ştiu ce să fac, cîteodată îmi vine să-mi vopsesc şi cealaltă lentilă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu