sâmbătă, 27 octombrie 2012

Protest împotriva folosirii cuvintelor pe post de combustibil

După ce toamna și-a deschis șantier la mine în grădină, a adus macarale să dea frnzele jos, un buldozer cu care să oprească zborul păsărilor care își anunțau plecarea așezîndu-se pe ramuri sub formă de ceasuri, oamenii au început să aprindă focuri în curții. După cum se mișcau utilajele, obosite de ceață, după cum părerile de rău dădeau tîrcoale trandafirilor și  eczemele apăreau pe obrajii semințelor abandonate, neputincioase, părea că este un șantier pentru realizarea unui cimitir. Modul silențios în care se desenau mici cruci pe firele de iarbă, pe spatele gîzelor certifica această impresie.
Aproape nu îți venea să mai pompezi copii prin trupurile femeilor, celulele le ațipise, conturul zîmbetelor era neclar, chiar și liniile paturilor urmau traiectorii nesigure. Unii mai încercau să dreagă chipul toamnei, o piptănau, o rujau cu crizanteme, dar fără nici un rezultat, nu mai avea prietenie în mîini.
Revolta mea avea alte izvoare. Toții oamenii aprindeau focurile cu hîrtii scrise și cuvintele care pînă atunci fabricase lumină, emoții, senzații acum erau aruncate pe rug. Flăcările înconjurau cuvintele, iar ele ca niște mașini fără combustibil, nu mai puteau porni, se topeau în cenușă cu un vaier ce nu mai putea fi clonat. Conținutul lor se evapora, amintiri, surîsuri, rate scadente, programările în concediu, planurile secrete ale sufletului se transformau în fum. Cînd arzi cuvinte e ca și cănd ai arde un lan de grîu. În jur mirosea a farmacii cu pastile de trăit expirate. Concetățenii mei au această credință că dacă arunci în foc, frunze suferinde, rufe murdare, scaune pensionate, fotografii în care iubirea e surprinsă că mănîncă produse zaharoase din mîini străine, cuvinte îmbufnate sau propoziții ce conțin dureri de dinți, ard și drumurile pe unde vin nopțile să se cațere pe ei.
Am hotărît să aduc la cunoștință primarului și șefei mele de partid această nelegiuire. Mii de cuvinte, milioane de litere sînt incendiate toamnă de toamnă, numai ca oameni să nu înghită distonocalm pentru a-și liniști spaimele. Vreau să fie emisă o hotărîre de consiliu local prin care cuvintele să nu mai fie folosite în loc de benzină. Dacă chiar vor să aprindă țara și să audă cuvintele țipînd, să dea foc literelor ce compun denumirea partidelor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu