marți, 18 septembrie 2012

Stareţa

Tocmai terminasem lucrarea ştiinţifică despre limbajul sînilor, de la origini pînă în prezent, pe care trebuia să o prezint la London School of Economics and Political Science. Era o teză în care îi căutam erosului un teren intravilan să-şi facă o casă, şă nu mai umble cu aproximări prin sufletele oamenilor. În anumite capitole descriam cum procesele chimice determină migraţia literelor sau modalităţile conspirative prin care reuşea să manipuleze infidelitatea. Am adus multe amendamente teoriilor clasice care spuneau că sînii reprezintă principalul factor în creşterea patriotismului sau că prin puterea de hipnotizare pot combate răceala.
Ajunsesem cu recitirea la capitolul al doilea cînd prietenul meu, profesor de religie, cu o sticlă de vin în mînă mi-a deschis uşa. Era o fire de bărbat ce înfrumuseţea totul în jurul lui, avea un umor neguvernabil, plus că ştia din Tagore sau Rilke zeci de poeme pe de rost.
"S-a supărat "stareţa" că am folosit cuvintele unui lider de partid vrînd să descriu autenticitatea ei profundă, că văz doamne, nu am fost atent cînd toamna a intrat pe furiş într-un vrej de dovleac. Permanent caută pretexte metafizice pentru a-mi demonstra că nu sînt un meseriaş al spontaneităţii. Dacă ar face-o pentru plăcerea unui dialog mai lung aş înţelege, dar aşa fără motiv sînt derutat. Acum, nu mai mă lasă să intru în biserică, deşi nu am trîntit uşa niciodată, am dat bună ziua, nu m-am holbat  la ea cum fac scriitorii ca să o descrie altora."
În primul rînd, nu ştiam despre ce stareţă vorbeşte.Îl înţelegeam pe prietenul meu, ştiind că sărăcia face oamenii mai vorbăreţi, dar din cauza anemiei poţi să te apuci să scrii scrisori pasiunii sau generozităţii. Dacă nu ai prin curte cîteva tufe de flori senzuale ca să îţi preia o parte din nefericire rişti să intri în serviciul militar al dezechibrului.
"Apoi, "stareţa" asta a mea a uitat de cîte ori i-am mărturisit că este o maşină de produs emoţii, că este o asociaţie de crescut secrete. I-am donat îngerii mei să o apere de eventualele tentative de snobism, i-am omologat rezonanţele, îmbrăcate în dantele. Dar, i-am spus, acestei femei ce mă tot amăgeşte, ia-ţi "stareţa" de aici că risc să devin un teoretician al violului."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu