joi, 13 septembrie 2012

Lada de bere

Marea se exprimă mult mai bine decît mine. Ea cunoaşte cuvintele de pe vremea dacilor totuşi, cînd văd guvernul cum încearcă să pună o haină veche pe umerii viitorului mi se amestecă augustul cu septembrie în stilou şi simt nevoia să vă scriu.
Nu sînt un tip care a plecat din gara Lehliu simplu cetăţean şi a ajuns în Gara de Nord din Bucureşti politician. Sînt un om statornic. Am început să iubesc femeia aceasta ce are graţia unei combine de recoltat cartofi  şi foarte mult nord în ea. Cu ea rămîn pînă vine un pictor să ne facă un tablou, ea nud şi eu fumînd. Acesta este şi motivul pentru care eu umblu cu lada de bere după mine.


Dacă trec prin cîmpia română şi observ că seceta i-a ars năframa şi a pîrlit-o un pic la sprîncene opresc şi îi dau o bere. Rămîne mulţumită o simt cum se întinde infinitul în ea. Dacă toamna, cum este acum, nu are putere să sufle în frunze pentru a muri şi a acoperi tristeţea oamenilor îi dau o bere şi a doua zi găsesc totul acoperit de brumă. Neputînd să fac deosebirea între brumă şi criză fac un gest duhovnicesc să dau anotimpurilor să bea.


La mine în cartier se află o statuie reprezentînd un tînăr despuiat cu o torţă în mînă. Vecinii mei spun că torţa din mîna lui este a democraţiei, alţii mai avizaţi, spun că torţa din mîna lui este lanterna cu care umblă după mireasa lui  fugită cu banii de la nuntă la guvern pentru a începe autostrada prin faţa casei amantului ei. După ce îi dau statuii o bere flacăra se stinge, tînărul recită versuri, iar vecinii devin mahmuri.


Am cunoscut o activistă de partid la coadă la substantive. Nu ştiu ce subînţelesuri citea ea cu sînii în doctrine că era mereu la putere. La mitinguri era ca un uragan. Ştia toate sărbătorile partidului. Scrisese pe o pancartă cînd se va sfîrşi lumea însă nu se vedea prea bine data. Fiecărui slogan îi deschidea şliţul, dar după ce i-am dat o bere a devenit o briză domestică.
Dacă mi se termină lada de bere am o prietenă de cînd mi se ridicase dreptul de a fi dramatic, care neputînd să facă copii trecuse la producţia de bere şi îmi reface stocul. Cînd nu beau sau dau bere mă întreb cîte garnituri de tren pline cu bere au primit cei ce au vîndut petrolul ţării şi pentru a nu mai putea vorbi între noi ne-au vîndut şi telefoanele. Ca să fie siguri de succes ne-au blocat şi patriotimul  spre inimă cu un trandafir.

5 comentarii:

  1. Imi place imaginea tanarului statuie cu lanterna in mana...la mine in oras este un mihai viteazu prea mare calare pe un cal disproportionat de mic...oribil! remarcabil e ca tine bratul intins spre sud, cu un sceptru care seamana izbitor cu lanterna descrisa de tine. Asadar suntem in fata unui mister..mai ales ca fostii edili, sensibilizati de reclamatiile ploiestenilor care afirmau ca statuia este monstruos de mare si urata, au gasit justificare prin faptul ca este o statuie de serie si nu un unicat...fiind adepta a teoriei conspiratiei, tind sa fiu de acord cu tine ca este vorba de o lanterna si nu de un sceptru, iar domnitorul ctitor al urbei mele a vrut de fapt sa lumineze drumul spre Bucuresti...pentru bucurestenii care vin de pe Valea Prahovei duminica si au pierdut simtul orientarii. Care este!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cei care au promovat proiectul, nefiind dotaţi ca şi calul, au lăsat să se înţeleagă că sculptorul a ţinut cont de conturul lor anatomic. Acesta a fost şi motivul pentru care Adrian Năstase a venit la inaugurare. Vizavi de sens, atunci, partidele, nu aveau busole politice, bine că nu au blocat prima bandă a viitorului.

      Ștergere
  2. a fost floricica la inaugurare!!!! cred ca nu stiam chestia asta...busolele nu existau pe atunci pentru ca inca functionau instinctele primare iar ochiul sefului de corabie era ager si bine format...se luau dupa stele si era suficient! intre timp s-au inventat multe, sextantul a cazut in desuetudine iar busolele au fost inlocuite cu GPS-ul. Cum sa te mai inseli in conditiile acestea?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Au fost şi Petre Roman şi Victor Ciorbea, iar depozitul uriaş de urmaşi ai calului era o invitaţie sculpturală de conduce poporul acesta bine. Nu a fost aşa, ţara pe vremea lor a ajuns o mîrţoagă.

      Ștergere
  3. Petre Roman nu cred ca a putut sa se uite la statuie ca e cocotata pe un soclu fff inalt si el are probleme cu gatul...azi am trecut pe langa moloment si tocmai mi-am dat seama ca sunt in mare eroare, lanterna e indreptata spre nord, adica ii indruma pe bucuresteni sa treaca Carpatii..mare dezamagire, metafora mea de mai sus e complet fasaita...nu stiu de ce de la o vreme imi amintesc lucrurile pe dos, sunt Gica-contra.

    RăspundețiȘtergere