duminică, 16 septembrie 2012

Daţi-mi un bilet pînă la buric

Din cauza patriotismului meu am ajuns şomer. Cred că este ceva ereditar, nu pot fuma decît ţigări româneşti, nu beau decît vin mustit româneşte, nu pot munci pentru străini şi cum s-a vîndut tot din ţara aceasta, am rămas fără serviciu. Într-o seară, cînd am găsit în zîmbetul unei femei atît spaţiu că puteam să fac un aeroport am pus bazele unei producţii de articole unice.
Plecînd de ideea că omul este o anexă a iubirii am inventat tot instrumentarul necesar seducţiei pe vîrste, am brevetat un recipient în care se poate depozita cîntecul privighetorilor, o scară pe care să urce gărgăriţele pentru a putea decola. Acum lucrez la un sicriu salvator. Toţi oamenii aflaţi în moarte aparentă, adică toţi aceia care nu mai au idealuri, toţi cei ce cîntăresc mai puţin de şaizeci de kilograme pentru că visele au plecat din ei, toţi cei ce se încălzesc iarna cu temperatura din cuvinte pot beneficia de invenţia mea.
Sicriul pentru moarte aparentă este un paralelipiped lung de doi metri, din partea unde ar trebui să stea capul porneşte o ţeavă de pvc care în vîrf are o goarnă, cum sînt cele de la mitinguri. E foarte confortabil, are o temperatură constantă,este dotat şi cu un telefon de unică folosinţă. Zgomotul făcut de goarne, pe care îl auziţi, este al celor care au cumpărat, deja, de la mine aceste case disidente.De fapt, este un vacarm pe care cei plecaţi la Murghiol, nu-l aud că le-au intrat nămol în urechi.
Joi, m-am întîlnit întîmplător pe stradă cu doamna deputat din colegiul meu şi mi-am zis că nu strică să-i prezint şi dumneaei proiectul meu, poate îl cumpără şi cîţiva parlamentari.
-Doamnă, unde ţineţi audienţe?
-Cum, nu ştii, în buricul oraşului, chiar în buric.
Oraşul acesta dansează dacă are buric, o fi avînd şi ţîţe te pomeneşti. Cred că fundul reprezintă periferia, iar ochii cabinele de probă pentru femei.
M-am dus acasă, am luat compasul, echerul, rigla şi m-am pus pe calcule să aflu exact poziţia "buricului". Cred că formulele matematice erau defecte, mereu, rezultatul îmi indica un punct mai jos cu o palmă, decît buricul şi mi-am zis că oraşul acesta este construit după anatomia doamnei deputat şi am renunţat să mai rezolv ecuatii.
Cu proiectul meu salvator sub braţ, m-am dus la toneta unde se vînd bilete de tramvai şi ca un candidat emoţionat la admitere în şcoala economiei de piaţă, îi spun vînzătoarei, daţi-mi un bilet pînă la buric.

Un comentariu:

  1. Buricul e f important, deasupra si dedesubtul lui sunt niste chakre, de-aia se zice buricul orasului, adica nodurile de energie, restul organelor se balanseaza in jurul buricului...Primaria de exemplu se crede a fi un buric reprezentativ, in concluzie daca ai un proiect trebuie neaparat sa-l prezinti la Primarie. Succes!

    RăspundețiȘtergere