luni, 30 iulie 2012

Mă duc să gîndesc din Africa

Este vremea poporului divizat. Cuvintele rănesc, însîngerează. S-a reuşit să se învrăjbească cartiere întregi, provincii din cauza unor chichiţe constituţionale. Ţara a fost aşezată într-o criptă funerară. Ținem legătura cu ea prin intermediul canalelor tv. Știu că pădurile şi lanurile de grîu nu cresc din ordonanţe de urgenţă deformate, dar politicienii, nu şi nu. Vor încarcerarea liniştii de pe străzi. Vor ca universul copiilor să-l ţină pe veranda lor urît mirositoare.


Un savant scria zilele trecute într-un ziar din Berna că omul gîndeşte, se exprimă, iubeşte, scuipă, înjură în funcţie de locul unde se află.
Dacă te afli la Berlin, nu vei gîndi ca la Calafat. Insigna germană nu îţi va permite să găseşti un loc prielnic unde să poţi sparge seminţe. Blazonul britanic îţi va pune la dispoziţie toată tehnica, încît victoriile tale personale să nu pună la îndoială raţiunea imperiului. În SUA nu o să găseşti frînturi din mascarada marxistă sau din depravarea pîrîciunii. Toţi americanii au un permis sfînt de intrare în catedrala îngăduinţei pentru a nu fi învrăjbiţi niciodată.


La noi se înmulţesc gesturile obscene, energiile hermafrodite, laboratoarele unde se procesează embrionii prostiei. Politicienii gîndesc înfricoşător. Gîndesc numai strictul necesar partidelor lor. Au caiete cu însemnări unde nu găseşti nici un rînd despre emoţia colectivă a binelui sau de vreo strategie inteligentă de a lua bunăstărea prizonieră. Politicienii ne-au adus spionii îndoielii să cineze cu familiile noastre.


Ei au adus pămîntul african în Bucureşti în localităţile româneşti. Ei au adus aici pe căi întortochiate fauna din continentul negru. Au vrut să ne obişnuiască cu papagalii, cu maimuţele urlătoare, zebre puşcăriabile, hipopotami penali,  rinoceri ce şi-au trecut în declaraţia de avere zeci de prostituate.


În ţara mea am fost obligat să gîndesc ca în Africa

Un comentariu: