miercuri, 4 iulie 2012

Bucătăreasa politică

Dacă accepţi o judecată eronată eşti bine primit în orişice partid. Ulterior, te ajută să scrii un tratat despre remedierea erorilor, mai bine zis, te ajută la decodificarea acestor greşeli imprimate deja în viaţa noastră.
Aş putea spune că reparaţia unei generaţii este aproape imposibilă după ce ai acceptat concentraţiile de minciuni să-ţi inunde gîndirea.
Prostia, trăită pe cont propriu, de a da drumul să-ţi intre în casă o bucătăreasă politică este ca şi cînd ai fi de acord ca în faţa ferestrei să-ţi trîntească cineva o basculantă de moloz pentru a avea umbră.
Bucătăreasa de care aminteam, nu vine să fie  ca un dispecer al furculiţelor şi lingurilor sau ca un ghid al farfuriilor.
Nu, ea aduce cartea de bucate de la partid. Îşi aduce toate bulendrele, trusele de scule pentru trezirea gusturilor, substanţe extrase din insomnii cu care să spele gresia şi faianţa.
Unde intră bucătăreasa politică, nu esta nevoie de frigider, au ei un praf colorat la partid distilat din promisiuni care după ce îl  împrăştii prin bucătării, pe străzi, prin cartiere se face un frig asemănător situaţiei cînd nu plăteşti factura de gaze.
Nu are nevoie, nici de aragaz, aduce o urnă de vot şi din fisiunea partidelor din interior rezultă o dogoare că poţi să prăjeşti şi o pulpă de elefant.
Am văzut cum face ciorba. După ce îi pune cîteva cocoloaşe de reproşuri şi o bucată de dialog picant dintre Băse şi o jurnalistă, îi mai adaugă cîteva picături de ploaie, să fie şi ceva tristeţe, cîteva strigăte de foame, cîteva bucăţi de idei telefonate cu prefix cu tot şi poţi să începi să mănînci cu polonicul.
Mănînci direct din oală şi în picioare, ca la miting, să nu te doară stomacul că în bucătărie, nu se ţin medicamente decît pentru coardele vocale.
Dacă primeşti bucătăreasa aceasta, doldora de ideologii comestibile, în casă, vei face revelionul cu ea patru ani la rînd şi te va servi de fiecare dată cu aceeaşi ciorbă.
Mie îmi este teamă. Am să mă mut la fratele meu care e pădurar, are o căsuţă în inima munţilor. Mi-a spus, să stau liniştit că partidele n-au ajuns decît pînă la marginea pădurii, le este frică să intre să nu le mănînce lupii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu