joi, 19 iulie 2012

Apa din cadă


Mă gîndesc ce rămîne în apă, pe marginea căzii după ce un politician, care nu a avut o relaţie de bun simţ cu adevărul, a făcut baie. Dacă l-am întîlnit pe stradă şi am văzut că mîinile îi devin primejdioase cînd se apropie de visteria statului, dacă am şi auzit că şi-a construit acasă o făbricuţă sofisticată de făcut conserve în care să-şi pună la păstrat puterea, dacă printre multele lui gene biologice a supravieţuit tocmai aceea care altădată vorbea la microfon despre dominaţia proletariatului, mi-e şi teamă să mai privesc apa.
Pe fundul căzii, unde apa este tulbure şi nu se vede prea bine, pe lîngă o tînără cuibărită într-o telenovelă, se zăreşte un mîl argintiu în care sînt desenate nişte cifre. Chiar dacă, nu se observă prea bine din cauza slugărniciei lui, am descifrat totuşi numele unei bănci din Cipru şi a alteia din Elveţia.
Mai sus, se vede prestaţia lui de eunuc la un post de televiziune, unde cu nişte cuvinte necoapte, încerca să spună că specialişti partidului au reuşit în premieră mondială să altoiască dezinformarea pe o coadă de topor, că fructele rezultate sînt pline de vitamine, dar te şi protejează împotriva stafilococului auriu şi al nefericirii. El foloseşte aceste cuvinte ca pe nişte puşti de vînătoare ce trag unele în altele şi nu rămîne decît un teritoriu abandonat chiştoacelor de ţigări reaprinse.
La suprafaţa apei pot citi, "Roman autobiografic", probabil cartea nedeschisă de nimeni, dar cu ajutorul căreia poate intra în slăbiciunile celorlalţi. Tot la suprafaţa apei se mai văd nişte îmbrăţişări financiare, cred că cel de al doilea este Blejnar, cîteva zîmbete demne de o editură perversă, cîteva fire de păr prin care ţine legătura telefonică cu partidul.
Dacă îi dai drumul apei, din cadă în grădină, cred că iarba ar face epilepsie şi ar rupe logodna cu soarele, pomii şi-ar lepăda pelerina de frunze şi ar împrumuta un pseudonim, iar greierii ar deveni purtătorii de cuvînt ai camuflării. La intervale de timp egale, cîinii vecinilor ar lătra fără perspective şi ar cere să li se pună botniţe din cauza mirosurilor ce şi-ar dezvălui măştile polifonice. Ar fi ca un crăciun de canibali.
Apa din cada unui politician, după ce face baie, e la fel de murdară ca şi atunci cînd eu spăl preşul pe care s-au şters pe copite toţi măgarii din cartier.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu