miercuri, 27 iunie 2012

Voievozii nu au avut secretare

Nu ştiu dacă v-aţi întrebat vreodată care e gradul de vinovăţie al secretarei care pune în pericol libertatea şefului lăsîndu-l să fure.Care e vinovăţia soţiei cînd dimineaţa se trezeşte cu cardul burduşit de bani ce o face şi mai inocentă. Care e gradul de complicitate al amantei, care împarte vremelnicia bărbatului între o lume divină şi alta neiluminată, semnînd cecuri în alb, cum semna Monica Macovei ordine de reţinere, pentru a crea un contur financiar măreţ celui care azi  se află pe buzele tuturor profeţilor, dar şi ale norodului.
Puterea ori cărui om de pe pămînt, dintotdeauna, cu atît mai mult azi, nu vine din ceruri, nu vine dintre coperţile cărţilor de filozofie ci din numărul mare de susţinători ce l-au cocoţat vremelnic în vîrful ierarhiei.
Şi Domnitorii acestor meleaguri au avut soţii şi amante, numai că aceste "instituţii" îşi mărgineau aria de influienţă la o cameră mobilată erotic. Ştiau că Dumnezeu îi "filmează" şi obligatoriu trebuiau să treacă pe la biserică să le ierte păcatele. Nu le cumpărau poşete Vuitton să-şi ţină în ele amintirile ca pe nişte legitimaţii de intrare în odăile puterii, nu le prezentau curţii domneşti ca pe nişte amazoane ce au cotropit imperiul turcesc.
Voievozii, în toamnele tîrzii şi dulci îşi scoteau la plimbare amantele, dar nu se apucau să taie pădurile pentru a le face drumuri răcoroase, nu vindeau hergheliile de cai ca să le cumpere caleşti regeşti.
Nu le agăţau lanţuri de aur la gît ca să aibă bucurii permanente şi gălăgioase.
Mănăstirile şi bisericile pe care le construiau erau locuinţe pentru limba română, erau manifestări măreţe care purtau ţara pe toate marile drumuri internaţionale. Într-o mănăstire se traduce mult mai uşor Descartes, într-o biserică se scrie mult mai conturat şi mai adevărat istoria.
Dacă Voievozii şi Domnitorii ar fi avut soţii, secretare şi amante ca cele de azi, cu faxuri, telefoane mobile, pretenţii nemăsurate, nu s-ar mai fi constituit statul român.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu