sâmbătă, 23 iunie 2012

Binoclu atomic

Vreau să fac o schimbare de perspectivă. Aş dori să găsesc un unghi mai propice, mai clar, mai adevărat aşa cum caută fotografii la nunţi la botezuri pentru satisfacerea tradiţiei.
Cînd au în obiectiv mireasa. Fotografii nu vor să ne arate rochia, pantofii şi mai de grabă spaţiu vacant din inima ei în care ulterior s-ar putea strecura amanţii. La miri se caută reacţia chimică care îi reliefează fizionomia şi apucăturile, locurile din suflet nelocuite, lanţurile nevăzute ce ţin legate deciziile viitoare. În acest fel, fotografiile duc cu ele în amintiri ritualuri sacre.


Din acest motiv caut să-mi cumpăr un binoclu atomic. Vreau să surprind cu el memoria banului public, dezorientarea tînarului care a identificat în sînii femeii din faţa lui cele două căi pe unde poate ajunge în paradis.
Trebuie să văd mai clar cum politicianul e copleşit de emoţia colectivă în faţa urnei, cum medicul naţiunii ia temperatura bolnavului numit stat şi îi recomandă internarea în sanatoriul adevărului unde politicile publice nu mai sînt dictate de furăcioşi.


Vreau să văd cum profesorul aflat în ultima fază a echilibrului rupe natura cu o demenţă hibridă  şi se îngroapă în eleva care nu poate ţine minte mai mult de prefaţa protocolului intim.
Sînt multe lucruri de văzut: transfigurări, joagăre umane, efigii pe a cărei adresă sosesc scrisori de adio, grădini publice vopsite în negru, rîuri ce nu reuşesc să spele gunoaiele oraşelor. Mobile de mahon furate din visele poeţilor, lumina ce doarme ca o stăpînă mică în lanul de grîu, orchestrele singurătăţii. Nu pot fi vizionate decît cu acest binoclu atomic.
Dacă ştiţi pe cineva care vinde un asemenea binoclu, vă rog, să mă anunţaţi din timp să pot deschide fereastra spre piramidele unde dorm zeii dreptăţii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu