vineri, 31 martie 2017

Gospodina





Cum vine primăvara vecina mea spală găinile cu săpun de casă să facă ouăle albe.

Peisaj povestit







Privesc cu atenție în vitrinele pline de praf 
de-abia se mai distinge tinerețea mea,
este o sete de neființă în jur încât morile de vânt merg de la sine,
prin fereastră văd doi îndrăgostiți făcând dragoste 
pe grătarul plin cu cărbuni,
în speranța că se vor aprinde, 
câțiva bărbați ce nu mai pot visa nuduri 
declară că nu mai acceptă consultații, 
decât sub forma unor saci încărcați cu pământ,
sunt trist că nu am de unde să-mi cumpăr aripi noi 
în schimb devin un bun cetățean
îngădui oricui să privească în mine
știu că au aceeași stare ca și când ar admira un apus de soare, 
sunt uluiți de câtă  lume pleacă în dezordine din inima mea.

miercuri, 29 martie 2017

Astrologul




Alerg pe spițele unei păpădii să aflu numărul de rotații pe care le-a făcut planeta ca să o rotunjească.

Rețete





Noaptea îmi țin pantofii în frigider să conserv drumurile pe unde mă risipesc. De când fac acest lucru nu mai pot sta la coadă la fericire. Se grăbesc să ajungă acasă să învețe cum se fac cuburile de gheață pentru când îi port la restaurant.

Orânduiri sociale






Capitalismul m-a prins
în pădurile din munții Bucegi
adunam ciuperci otrăvitoare
să hrănesc singurătatea,
mi-am dat seama
că acum încolo iubirea
trebuie să creeze plusvaloare,
tăcerile vor fi trecute
în contractul de muncă, 
îndoielile
scoase la licitație,
am bănuit că și umbra
îmi va deveni mai estetică,
am luat un șervețel de hârtie
mi-am șters de pe frunte
gândurile amare de supus
când mă duc la frizer
și îmi bagă mâinile în păr
să nu citească că aș fi un intrus.

marți, 28 martie 2017

Destinații provinciale




Inima mea
un colet de lux
plin cu iubire,
nu are scrisă
nicio destinație,
nu știu unde să-l expediez
ar putea fi un cadou
pentru o elegie,
nimeni nu vine după el
ar fi indicat să-l trimit
pe adresa primăverii
să-l deschidă primele flori
sau să îl las într-o gară
la biroul de obiecte pierdute,
mai bine îi fac
o fotografie
și o pun pe internet
poate cineva are nevoie de el
să își depoziteze tăcerile.

Certitudini





O pasăre să așezase pe sprânceana statuii lui Eminescu. Când își mișca una din aripi părea că acesta îi face cu ochiul eternității.

luni, 27 martie 2017

Edilul





De câte ori arunca maculatură în tocătorul de hârtii avea grijă ca nicio propoziție să nu conțină numele străzii pe care locuiește pentru a nu găsi când ajunge acasă asfaltul făcut bucăți.

18 versuri primăvăratice





Degetele ei,
îmi alunecă pe trup
de parcă ar vrea
să-mi citească
versetele biblice
scrise pe epidermă,
mâinile
îi sunt specializate
în olărit antic, 
sunt ca o argilă caldă
ce a memorat
zborul păsărilor spre cântec
și știe să șoptească, 
uneori cred că dorește
să facă din mine
un vas
în care să-și pună
inima la înfrunzit.

duminică, 26 martie 2017

Astenii de primăvară


Mă întind sub teiul din curte,
ascult cum lumina
se transformă în ceai,
firele de iarbă 
de un verde timid
ca niște degete subțiri
îmi intră prin păr
citindu-mi memoria
asemeni unor ace de patefon,
grădina toată ascultă
vocile  femeilor
ce mi-au făcut mâzgălituri
pe inima mea,
se aud râzând atât de tare
că mi se dezleagă
nodul de cravată
din fotografia
de pe cartea de identitate.

sâmbătă, 25 martie 2017

16 versuri despre speranță





Centrala eoliană
de lângă suburbia mea
ajută câmpul să respire,
țin fereastra deschisă
să ascult cum fusele orare
se rotesc în păsările
întoarse din țările calde,
buburuzele și-au scuturat
iarna de pe aripi,
caută timp
pe firele de iarbă
nu pot să fac nimic pentru ele
decât să le descriu zborul timid,
sunt ca un punctul de frontieră
verific actele de stare civilă
ale primăverii
să văd dacă iubirea e trecută in ele.

Recunoștință





Un polițist se pregătea să îl oprească în trafic. Vă mulțumesc, i-a spus el, că m-ați așteptat în ploaie până mi-am terminat de băut berea.

vineri, 24 martie 2017

Lut vorbitor


Mă străduiesc din ianuarie
să fiu fericit,
fac mai puține erori
față de anul trecut, 
diplomele pe care le am
sunt dovezi că m-am clasat primul
la concursurile de flotări
împotriva singurătății,
nu mai anchetez sentimentele
să știu 
de ce rămân blocate în trafic,
nu mă mai întreb
de ce filialele tinereții mele
au intrat în insolvență,
viața este un dar 
atât de prețios
că uneori mi-e teamă
să nu fiu strivit sub greutatea lui.

Teorii



Guvernul a luat hotărârea ca sulurile de hârtie igienică să fie inscripționate pe ambele părți cu bancnote de 100 de lei să nu ne pierdem optimismul în nicio situație.

joi, 23 martie 2017

Mic dejun la sat



Mama era mereu ocupată,
la prima oră ștergea
soarele de pete
cu ștergar umed
să nu-mi apară pistrui pe față,
scutura preșul de la intrare
de pașii de ieri,
bătea cearșaful
cu o nuia
de ieșeau din el
toate visele necuviincioase,
fără să mă vadă
în fiecare dimineață
mă duceam în gradină
luam teiul în brațe
stăteam cu inima
lipită de el să îl încălzesc,
apoi îl strângeam ușor
 până când ramurile
îmi umpleau cana de ceai.

Intelectualul





De câte ori mergea să vadă un film își trecea în CV numărul și seria biletului de intrare pentru a demonstra cât este de cult.

miercuri, 22 martie 2017

Somniferul cu taste





Este atât de frumoasă,
încât nu se poate odihni,
în zadar
o acopăr cu cearșaful,
florile de bumbac
înfloresc,
privirea ei,
rămâne sprijinită
pe umerii mei
până târziu în noapte,
numai după ce îi postez
o fotografie pe facebook
și utilizatorii
îi mai consumă din farmec
i se lasă pleoapele.
,

Verde conjugat





Între paginile
cărții de versuri
pe care o citesc
am pus
câte un fir de iarbă
ca propozițiile
să nu se amestece,
intimidate
de prospețimea primăverii.

marți, 21 martie 2017

Două lumi






Ne aducem rar aminte
unul de celălalt
după ce ne-am șters
din memorie
datele intime,
privirile noastre
nu se mai pot sprijini
pe umerii celuilalt,
bem apă murdară
de toamnelele
trecute prin pahare,
linia buzelor
ne este atât de amară,
încât cuvintele
ne miros a gutui
păstrate peste iarnă,
suntem ca două carduri
pe care nu există
nicio sumă de bani
ca să ne mai putem cumpăra tăceri.

Aripi salutând




Singurul conflict din lume ce merită întreținut prin toate mijloacele este cel dintre flăcările din ochii femeilor.

luni, 20 martie 2017

Zinoapte






Mă ocolesc pe mine însumi,
mă suspectez că îmi fur
tinerețea
precum un tâlhar
lumina
din propria casă,
mă suspectez că sunt
cel ce a făcut curat în tăceri
până au devenit ascuțite
ca niște rame de ras
bănui că eu,
am început să zidesc
ferestrele cu toamne
ca singurătatea
să nu mai aibă pe unde intra,
mă tem
ca într-o din după-amiază
să mă declar dispărut.

Autodenunț





Sub pat mi-am montat un microfon.  Vreau să mă înregistrez când vorbesc în somn să am a doua zi de ce să mă acuz.

duminică, 19 martie 2017

Reconfigurare





Oglinda în care m-am privit de dimineață am îngropat-o. Mereu îmi propun să mă îndepărtez mine și nu reușesc niciodată.

Intrând în cameră





Nu pot visa
atât de mult,
încât să-mi ajungă
și pentru ziua de mâine
dacă cineva
nu se preface
că are mâinile
unei minore,
nu-i dă
un somnifer patului
să nu simtă nimic,
nu face loc
fanteziilor pe cearșaf,
mă învelește cu trupul,
după ce  mai întâi
tras perdeaua,
a oprit telefonul,
și a spus pernei
să dea drumul zborului
ascuns în pene.

sâmbătă, 18 martie 2017

Hărți





Versurile pot reprezenta un ghid turistic mondial pentru sufletul unei femei îndrăgostite.

Ceremonii intime





Îmbrățișările noastre
sunt ca firele de iarbă
primăvăratice
în adierea vântului,
pot folosi luminii
drept ghid turistic,
turnăm în ele
flăcări lichide
și ne rămân pe piele
ca niște înscrisuri
biologice,
ne răsfoim tăcerile
în timp ce urmașii
ne așează pe buze
constelații de zahăr.

vineri, 17 martie 2017

Lacrimi uscate cu sugativa






Intenționez să-mi fac
transplant de voce
strigătul meu
să fie ca un tunet,
văzând cum cerșetor
de la colțul străzii
a fost amendat
că nu emite chitanțe
pentru mărunțișul
care îl primește.

joi, 16 martie 2017

Dureri ascunse





Palmele mele
cadrane de ceasornic
pe care liniile vieții se învârt,
scot zgomotul felinarului stins
la împlinirea vârstelor,
fărâmițează soarele
ca pe o frunză uscată,
când povestesc flăcările
femeii plecate
acum un deceniu
conturul buzelor mele este amar,
sunt atent când rup
pagini din biografia mea
sau când strâng obiecte în mână
să nu strivesc tic tacurile lor,
și așa epiderma mea
a devenit un penitenciar pentru apusuri.

miercuri, 15 martie 2017

Tabieturi efemere




Se pieptăna științific,
cărarea
trebuia să-i treacă
prin cele mai apetisante
fantezii,
am rugat-o
să-și lase părul lung,
mă simțeam obligat
să-mi scurtez cuvintele,
să visez mai puțin,
nu aveam timp
să întocmesc
un proces verbal
al sentimentelor,
duceam dorul
să fiu antemergător
simțurilor sale.

marți, 14 martie 2017

Desenând flăcări




Cred că aseară
am fost în visul
unei femei,
m-am trezit
cu un lănțișor de săruturi
la gât,
probabil am avut
o discuție cu ea
într-un nufăr
despre Veneția, 
am găsit în păr
câteva stele
încă nedescoperite,
privirea
îmi era umedă,
de m-aș fi uitat
la un trandafir
l-aș fi putut stinge, 
pe piept
am descoperit
imprimate
liniile cardiogramei ei,
cum pe un cearșaf
întins pe balcon
se observă
îmbrățișările
sub formă de  cute.

luni, 13 martie 2017

Alb accelerat





Trupul ei concentrat,
atrăgea razele de soare
din tot cartierul,
gustul căpșunilor
din bucătărie
i se răvășise pe piele,
mirosea ca o pădure
de mesteceni,
intimidată
de prospețimea primăverii,
în ziarul de pe masă
ideile din propoziții
făceau febră,
trupul ei,
era atât de concentrat,
părea un steag alb
în vreme de război.

duminică, 12 martie 2017

Solidaritate




Vrăbiilor din curtea mea le-am pus câte un nume. Când le chem la fereastră să le dau firimituri de pâine nu vin dacă nu invit și copacul în care stau.

Precauție




Dumnezeu nu se scoală din somn din cinci în cinci minute de câte ori îl invoci atunci când te dor dinții. Trebuia să ai grijă să-i faci un loc în sufletul tău să-ți fie aproape.

Puncte cardinale




Orologiul meu
nu are limbi,
umbrele
umblau pe cadran
și riscau să se rănească,
cucul din el
l-am dus într-o scorbură
în pădure,
era puțin contrariat
că veverițele
nu săreau la ore fixe,
am renunțat și la acul busolei
când inima
vrea să știe
în ce parte e nordul
mă întind pe mușchii
de lângă mărul din curte
din care răzbate mugetul renilor.

sâmbătă, 11 martie 2017

Hoție




Stau numai pe scaunul pe care l-am furat din sala de așteptare a unei gări de provincie. Poate învăț să fur și tăcerile femeii care trece pe sub fereastra mea la aceeași oră.

Citind în după-amiezele mele





Aș muri mai încet
dacă uitarea
nu ar fi atât de îndrăzneață
să-mi ceară
recompense în suferințe,
amintirile sunt
asemenea unor grote părăsite
ce nu pot fi vizitate,
întunericul îmi otrăvește pielea
și lumina nu mai vrea să plătească
pentru cazare,
nu-mi pot fi de folos,
bat drumurile
pe care le cred  primăvăratice
pe unde pantofii mei
speră să-și găsească perechea,
e ca și când aș înnopta
în mâneca unei femei fără brațe
fără să o pot ajuta să se închine.

vineri, 10 martie 2017

Inocențe furate






Să învăț lecțiile mai repede,
avînd timp
pentru a confecționa sperietori
ca întunericul
să nu mai intre în camera mea
îmbrăcam cămașa
fratelui meu mai mare,
între paginile cărților
puneam câte o frunză de măr
ca propozițiile
să nu se amestece,
stingându-se lumina din ele,
pândeam vântul
să văd dacă s-a oprit
în dreptul casei noastre
să mă spună
că am ascuns gărgărițe în penar
să mă ajute să rezolv
problemele de numărat la aritmetică,
nu observam că mâinile  mele
îmi furau copilăria
ca niște mici hoațe ce se buzunăresc singure.

joi, 9 martie 2017

Text cu infirmități






Uneori când primăvara
sunt trist
aud scâncetul mugurilor,
nu mă apropii de copacii
luminați de cuiburi,
mi-e teamă ca puilor
să nu li se atrofieze aripile.

miercuri, 8 martie 2017

Radar pentru simțuri





Îți deschid tăcerile
la întâmplare
ca pe o carte caldă
ce nu aș vrea
să să termine niciodată,
peste tot miroase a săpun,
privirea mea
este atât de grea,
încât îți cumințește părul,
te avânți
între palmele mele,
știu pe de rost
tehnicile de asamblare
a fantaziilor ascunse,
mă pierd prin labirintul
frumuseții tale
atât cât mai sunt,
căutându-ți inimă
pe care să-ți așez o podoabă.

8 Martie





Inima femeii este locul unde destinul și biografia unui bărbat se întâlnesc. 

                             La mulți ani tuturor femeilor ce limpezesc diminețile cu zâmbetul lor!

marți, 7 martie 2017

Flăcări povestite




Mărul sub care
sărutul nostru
a durat
aproape un anotimp
făcuse febră
până în vârful
frunzelor,
când am mușcat
dintr-un fruct
am găsit
semințele îmbrățișate.

Gesturi suspendate




Au apărut maci
de câmp
pe mormântul mamei,
atâta liniște
câtă simt
în forile lor solitare
n-am mai întâlnit
decât pe raftul
unde țin biblia
și în ușa de la intrare
a bisericii,
să-i văd chipul
trebuie să le dau
tulpinile ceruite
într-o parte cu inima. 

luni, 6 martie 2017

Autoportret făcut cu briceagul






Stau cu pumnii strânși
în jurul inimii
să nu îmi fure cineva patria
în timp ce trec
pe sub Arcul de Triumf,
sunt singur
pentru că am dreptate,
tac în mine 
mă aud firele de iarbă
ca atunci când îmi sprijin fruntea
de ușa biserici
să-mi citească sfinții gândurile,
nu m-aș descrie mai bine
dacă nu aș observa
cum unii aruncă mâini de țărână
în ferestrele limbii române.

duminică, 5 martie 2017

Neliniști primăvăratice




Suburbia mea are casele
date cu var
și străduțe strâmte,
unde să cunosc o femeie
care își crestează umbra
cu forfecuța de tăiat unghii
să vadă dacă sângerează,
își pune fustele
să asculte muzică
să aibă mersul melodios,
scrie propoziții de dragoste
precum tace,
se hrănește cu petale de trandafiri
biografia să-i miroasă frumos,
să nu aibă telefon mobil
să stau înghesuit
printr prietenii săi din cartelă,
unde să întâlnesc pe cineva
exasperată de ce nu știe despre sine
ca singurătatea mea să se simtă bine.

Inocențe sculptate





Niciodată nu am mai plâns
atât de mult,
tata voia
să taie plopul din curte,
îmi era teamă
să nu cadă cerul pe noi
și să-mi strivească
fluturele
pe care îl țineam
într-un pahar
acoperit cu abecedarul.

sâmbătă, 4 martie 2017

Verde promis



Mi s-au descusut aripile
în unele locuri,
de-abia împart aerul
în două părți egale,
dealul vecin
nu e prevăzut cu lift
să urc primăvara 
până în vârful lui,
o iau pe jos
împreună cu firele de iarbă
și scâncetul 
ramurilor înmugurite,
trăind una din libertățile mele,
pun lumină în cuiburi
fac cadastru vântului
să intre în legalitate,
iubirea fiind o urgență
dau drumul la vale
gândurilor mele 
să ajungă în poala ei.

vineri, 3 martie 2017

Scâncete într-un ram înflorit




Nu era mulțumită
de înfățișarea ei,
precum o școlăriță
de forma ghiozdanului,
credea că are spațiu prea mic
și propozițiile din cărți
se pot sufoca,
magazinele de aripi
au dat faliment
nu avea de unde să-și cumpere
o pereche
să contemple
suburbia ce se întinde sub ploaie,
și-ar fi dorit
să aibă aspectul unei zile
soarele să-i asfințească în trup,
gândurile să-i fie traversate
de primăveri
ce prin nuferi caută timp,
se privea pe furiș în oglindă,
având impresia că iubirea ei
e plină de imperfecțiuni.

joi, 2 martie 2017

Amintiri înfrunzite





Ai împrumutat mișcarea
picăturilor de ploaie
să-mi cazi
pe buzele crăpate
din cauza singurătății,
fluxul trupului tău
produce valuri în perdele,
nu îndrăznesc
să-ți răsfoiesc tăcerile,
sunt mulțumit că în șifonier
hainele noastre
așezate pe același umeraș
au poftit frigul afară,
ai grijă
cum întinzi mâinile
spre inima mea
să nu  provoci
o eclipsă de soare
și să nu mai vezi propozițiile
pe care le-am scris pentru tine
în deceniul în care ai lipsit.

miercuri, 1 martie 2017

Eros




Cu cât un bărbat și o femeie se iubesc mai mult, cu atâta se împuținează între ei secretele corpului și, din cauza suspiciunilor, se tot înmulțesc secretele sufletului" (G. Ibrăileanu). 

Îndisciplină




"Dragostea este sentimentul cel mai frumos numai pentru că este sentimentul pe care-l putem stăpâni cel mai puțin" (Balzac).